De ce nu şi despre alăptare?!

Saptamana aceasta este dedicată alăptării la nivel mondial. Nu stiu cum se face...eu, adepta de la bun început, nu am scris nimic pe tema asta, desi am postat foarte des pe FB linkuri pe acestă temă, mai ales săptămâna asta.

Iarăşi mă miră faptul că acum când am "locul meu", virtual vorbind, nu scriu referitor la subiect, deşi era o vreme când activam pe un forum în special să incurajez mămicile doritoare (unde, între noi fie vorba, mi-o mai luam si peste nas că prea fac totul să pară simplu şi nu înţeleg că de fapt e muult mai complicat.)  Oare văcuţele poartă discuţii pe tema asta? Sau pisicile?  Sau maimuţele?! (Nu râdeţi, semănăm cu ele mai mult decât ne-ar plăcea nouă să admitem.Bunăoară domniţa, fiică din dotare, e în etapa cu pricina, drept urmare mai nou răspunde la numele de "maimuţica". Adicătelea, nu poţi face NIMIC în faţa ei fără ca ea să te imite IMEDIAT!) Nu prea cred..cred că o fac pur şi simplu, o fac pentru că nu le aşteaptă acasă armata de "cunoscători" care la primul plâns sar pe tine şi te imploră să dai lp,  să nu nenorocelti copilul, nu au medici care insistă cu măsurători riguroase şi dau dezaprobator din cap când te aud zicând că nu stii cât mănâncă la o masă (ei, ei, mamă natura, ia fă si tu sânii gradaţi de aci înainte, să mai poată respira liniştiţi şi (unii) pediatri! )

Am înteles de ce azi, citind postarea degeţicii :) ( http://armonii.blogspot.com/2011/08/tot-despre-alaptare-si-despre.html ) şi am râs cu lacrimi citind pe la "pitici" http://piticiculipici.blogspot.com/

De fapt..e ceva atât de NORMAL...prea normal. Adică, aşa cum nu povestesc p-aci meniul zilnic, de ce aş tot bate apa-n piuă pe tema asta?! Nu mă simt si nici nu sunt la rîndul meu vreo eroină în viaţă. O fac(i), pur si simplu, pentru că iubeşti, pentru că simţi şi pentru că poate ai avut norocul să fii mai bine informată decât neonatologul (iarăşi, unii, chapeau pt cei din tabăra opusă, că sunt, slavă Domnului! numai că, vorba aia, până ajungi la Dumnezeu, te bat Sfinţii. ) care-ţi spune serios că dacă îi dai mai mult de 6 mese pe zi va regurgita totul deoarece nu apucă să se digere. Ei bine, domnilor pediatri stresaţi rău de numărul meselor şi urmăriţi prin vise noapte de grija mililitrilor eu vă spun cu toată sinceritatea că sugacea din dotare nu a regurgitat mai mult de 10-20 de ori în toată viaţa ei (asta în condiţiile în care e normal să regurgiteze zilnic chiar...ba mai e si benefic, în caz că a inghiţit cam mult stomacul dă afară surplusul) si nici nu a ajuns vreo obeză pentru că a supt "fără număr". Aş vrea să aud o explicaţie pluzibilă, de ce nu s-a întâmplat nimic din sumbrele predicţii?! Regurgitat, ioc, colici ioc, răceli..vreo 3, tratate prin braţe, lapte şi antitermic la nevoie. Am trecut într-adevăr printr-o încercare (cam grea spre foarte) în ceea ce priveşte sănătatea (ăsta e si motivul pt care toata luna iulie nu am putut scrie nimic) dar moştenirea genetică nu poate fi combătută nici măcar prin alăptat.

Ce lecţie de iubire mai sinceră îi poţi da pruncului tău decât lăsându-l să se hrănească la sân, cum ne-a făcut natura (sau Doamne Doamne, după crez)?!